Prejudecăţile apar ca urmare a nivelului scăzut de inteligenţă

Conform unui nou studiu realizat de specialiştii de la Universitatea din Ontario, Canada, un copil care are un nivel scăzut de inteligenţă îşi va menţine prejudecăţile şi atunci când va deveni adult. Se pare că adulţii cu un coeficient de inteligenţă scăzut au tendinţa de a-şi însuşi ideologii sociale conservatoare. Aceste ideologii impun rezistenţă la schimbare, atitudine care contribuie la apariţia şi menţinerea prejudecăţilor.

Studii anterioare au descoperit legătura dintre nivelul scăzut al educaţiei şi existenţa unor prejudecăţi puternic înrădăcinate. Prin urmare, cei de la Universitatea din Ontario au ales să analizeze două cercetări mai vechi, centrate pe cetăţeni din Marea Britanie.

• Tot mai mulți elevi folosesc ChatGPT ca să-și facă temele
• Cum ar putea Donald Trump să salveze TikTok?

Una a monitorizat un grup de copii britanici încă de la naşterea lor, în martie 1958, iar cealaltă a urmărit evoluţia unor copii născuţi în 1970. Când aceşti copii au împlinit 10-11 ani, specialiştii le-au măsurat nivelul de inteligenţă, iar mai apoi, la maturitate, în jurul vârstei de 30 de ani, ei au fost supuşi unor teste pentru măsurarea gradului de conservatorism social şi rasism. Analizând aceste date, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că nivelul scăzut al inteligenţei din copilărie este asociat cu existenţa unor concepţii rasiste în perioada maturităţii.

Cu toate acestea, Gordon Hodson, coordonator al studiului, a subliniat faptul că, în ciuda acestei legături dintre inteligenţa scăzută şi conservatorism social, nu trebuie să credem că toţi liberalii sunt inteligenţi şi toţi conservatorii, proşti.

Într-un alt studiu, realizat în Statele Unite, Hodson şi colegul său Busseri au comparat 254 de persoane care aveau acelaşi nivel de educaţie, dar care înregistrau diferite niveluri ale capacităţii de a gândi abstract. Astfel, ei au aflat că şi homofobia apare ca rezultat al unor slabe capacităţi de raţionament abstract.

Înţelegerea rasismului şi a originii sale i-ar putea ajuta pe oamenii de ştiinţă să elimine astfel de prejudecăţi din mentalul colectiv. În prezent există programe anti-prejudecăţi care mizează pe informare şi încearcă să îi incurajeze pe participanţi să vadă lucrurile din punctul de vedere al „celorlalţi”. Cu toate acestea, autorii studiului cred că acest exerciţiu mental se dovedeşte prea dificil pentru persoanele cu nivel scăzut de inteligenţă şi cred că ar fi nevoie de o abordare diferită: programele ar trebui să pună accentul pe ceea ce „simt” oamenii cu prejudecăţi, decât pe raţionamentele lor.

Sursa: Live Science